Intr-o dimineata pe la jumatatea lui februarie eram in masina cu frate meu oprit la semafor, mai aveam putin si ajungeam la serviciu. Se face verde, pun masina in miscare, si imediat cel din fata mea franeaza brusc, franez si eu, dupa care aud o bufnitura usoara. Din nefericire pentru mine masina din spatele meu nu a apucat sa franeze la timp lovidu-mi usor masina.
Din instinct m-am dat jos imediat sa vad pagubele. Avarii minime, doar bara spate rupta. Masina care ma lovise era condusa de o doamna care parea sa aiba in jur de 50 de ani, imbracata elegant, finuta. I-am spus doamnei ca trebuie sa mutam masinile in alta parte, sa nu incurcam traficul la semafor. Am eliberat intersectia si am oprit masinile un pic mai incolo pe sensul celalalt. Doamna era foarte afectata de incidentul rutier si nu mai reusea sa deschida usa la masina, a inceput sa se scuze ca nu a fost atenta, ca se grabea etc. I-am spus:
- Calmati-va ca suntem baieti finuti si politicosi.
S-a calmat, usa s-a deschis, dupa care a scos telefonul si si-a sunat sotul.
- Pisoi in sus
- Pisoi in jos
- Vino repede Pisoi etc.
Se grabea la serviciu doamna si voia sa lase restul procedurilor in seama lui Pisoi, bineinteles.
Dupa 15 min vine Pisoi, un badaran invaluit intr-un nor de fum de tigara. Incepe sa spuna ca el nu ia asupra lui accidentul.
- Fata! Esti nebuna!!!
- Nu se poate!!!
- Se prind astia etc.
Se supara doamna si imi zice sa mergem la asigurari sa incheiem intelegerea amiabila. Pisoi dupa noi. In parcarea de la asigurari Pisoi se mai domoleste si accepta sacrificiul. Doamna schimba tonul si din nou incepe sa il alinte de parca nu se intamplase nimic.
- Pisoi in sus
- Pisoi in jos etc.
Raman cu Pisoi. Intram la asigurari, centrul de constatari daune Carpatica. Inauntru, un aer asa, de anii 80, ii pria foarte bine lui Pisoi. Incepem sa completam foile iar la un moment dat vad numele sotului badaran, il chema Pisoi nu mai stiu cum. Numele omului de familie era Pisoi.
